miercuri, 9 decembrie 2015

Dragostea mea nu moare

       N-am avut parte de iubire..decat tarziu in viata….se pare ca sunt o intarziata in toate…M-am casatorit tanara..la 19 ani…se spune ca prima iubire n-o uiti niciodata…da!…dar uitandu-ma in urma stiu ca n-a fost dragoste adevarata….nu aceea. Era mai mare ca mine cu vreo 10 ani..avea experienta,trecuse prin multe relatii..stia cum sa convinga o femeie…era fermecator si eu o naiva prostuta care am ajuns in patul lui. Asta..si numai asta m-a facut sa ma casatoresc cu el.Eram o pustoaica cu idei invechite crezand ca barbatul care a fost primul in viata mea trebuie sa imi devina sot! Imi amintesc si acum…cu o seara inainte de nunta….am inceput sa plang si i-am spus mamei mele…stii eu ….m-am culcat cu el …..si ea mi-a zis…pai daca nu-l iubesti nu face pasul asta doar din cauza asta….dar eram prea intrata …. simteam ca nu mai pot da inapoi…era totul pregatit (facuse prea multe sacrificii si datorii pentru nunta mea)si  i-am spus…ca-l iubesc….speram sa fie asa..dar nu era asa …am mintit-o..si m-am mintit si pe mine .Cu timpul am invatat sa-l iubesc,sau a fost obisnuinta,comoditate,frica…habar n-am..dar am stat….am stat fara sa schimb nimic aproape 20 de ani. Da! Sa stai 20 de ani si sa pretinzi ca n-ai iubit? E absurd…. E o viata de om! Cum am rezistat..habar n-am…nu stiu si nici nu realizez cum a trecut timpul. Poate ca m-am lasat iubita…atat cat stia el sa iubeasca….dar el din pacate nu stia….si nu eram fericita.Fericita! e prea mult spus…fericirea e o stare de spirit..poti fi fericit si cand primesti o ciocolata,am fost fericita de multe ori datorita fetei mele…dar nu cu el..nu langa el,nu datorita lui…de cativa ani devenise insuportabil,ne certam zilnic,viata langa el devenise un calvar pentru mine,sa ma culc cu el era ceva grotesc…pentru ca daca dragoste nu e ..nimic nu e!Nu era ca in filme,nu era ca in cartile citite de mine….nu era  ceea ce voiam eu sa fie, nu ceea ce  simteam ca as vrea sa fie..asa cum imi doream sa fie! Si atunci ai aparut tu in viata mea! Acum 6 ani…ce mult a trecut….
M-am indragostit de tine printr-o joaca copilareasca…jucand un joc online. Doar stii…cate nopti am pierdut  stand de vorba..nici nu stiam cand trecea timpul. Erau anumite momente…in care te simteam de la distanta…stiam ce urmeaza sa spui,stiam ce vrei…te simteam cand erai suparat,sau cand erai vesel..sau pur si simplu imi transmiteai starea ta .Pe urma am inceput sa vorbim la  telefon.Vorbeam vrute si nevrute….mi se lipea telefonul de ureche si nu-mi venea sa-l mai dezlipesc. Uneori…vorbeam ca sa vorbim,nu neaparat sa spunem ceva,ne prosteam si ma faceai sa rad. Incepusem sa te iubesc pentru asta. De fapt incepusem sa ma indragostesc fara sa te vad…..si  ne-am vazut si m-ai facut sa vad altfel lucrurile. M-ai facut sa simt ce nu simtisem pana atunci.Ti-am spus-o de nenumarate ori. De atunci..da de atunci…viata mea s-a schimbat…am simtit ca nu mai pot trai fara tine.fara atingerea ta…fara sa respir aerul langa tine. Am facut lucruri pe care nu le concepeam inainte si la care nu ma gandisem niciodata….si stii despre ce vorbesc. Daca te asteptai la niste relatari mai amanuntite,voi scrie alte pagini separate in care iti voi detalia.
       Dragostea  mea nu moare niciodata…nu are cum sa moara..ramane in sufletul meu,in fiinta mea,in trupul meu,in mintea mea,mereu si pentru totdeauna. Din pacate ma simt sclava trecutului…nu pot inainta ..sunt blocata in trecut…ca si cum timpul nu ar curge si ar sta in loc…..sunt singura si sufar din prea multa dragoste…sau prea putina pentru ca nu am parte de ea. Mi-am dorit sa iubesc asa…inainte sa te cunosc,inainte sa apari in viata mea.Dragostea adevarata apare ‘once in a lifetime’asa cred,asa simt ca este.
     S-au intamplat multe in 6 ani…intre noi..si cred ca as umple pagini intregi..poate chiar as putea sa scriu un roman. Mi-am dorit sa te uit,sa te scot din viata mea,mi-am dorit sa nu te fi cunoscut niciodata! Dar asta nu se poate intampla,ti-am zis ca ai devenit ca un drog pentru mine si doza pe care mi-o dai o data pe luna…de 6 ani…e prea putina eu vreau mai mult….intotdeauna am vrut mai mult… am vrut sa fie mai des,am vrut sa fie altfel……Crezi ca am cedat?Ca m-am resemnat?… Nuuu..doar ma las purtata de val…astept o schimbare.ATAT!
Te-am iubit,te iubesc si te voi iubi! Intelegi? Asa cum stiu eu sa iubesc……




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu