PSIHOPEDAGOGIE-TEORIE

 Procesul de invatamant - Functii

a) instructive,
b) informative,
c) formative,
d) educative

Învățarea presupune modificare si dobandire de cunostinte, conduite, atitudini care contribuie la formarea unor insusiri psihice complexe in vederea adaptarii la situatii noi de existenta.

Evaluarea componenta a procesului de invatamant, care prin compararea rezultatelor obtinute cu obiectivele propuse si planificate, urmareste autoreglarea si eficientizarea procesului de invatamant precum si notarea, clasificarea, accesul elevilor la o treapta superioara a procesului de invatamant.

Evaluarea- Functii

a) Functia de constatare si diagnosticare a performantelor obtinute de elevi

b) Functia de reglare

c) Functia de predictie (prognostica) si de decizie

d) Functia motivationala, de stimulare a interesului pentru invatare

e) Functia formativ-educativa, de ameliorare a metodelor de invatare

Tipuri de evaluare

Evaluarea iniţială (evaluarea prognostică);

Evaluarea continuă (evaluarea formativă);

Evaluarea finală (evaluarea sumativă);

Metode si tehnici de evaluare

Observatia.

Chestionarea orala.

Probele scrise.

Probele practice.

CURRICULUM

Curriculum general - cunoştinţe, abilităţi şi comportamente obligatorii pentru toţi cursanţii 

Curriculum specializat - diferenţierea pe categorii de cunoştinţe, deprinderi, aptitudini

Curriculum ascuns - experienţa de învăţare care derivă din mediul psiho-social şi cultural al clasei de elevi 

Curriculum informal - se referă la alte ocazii şi oportunităţi de învăţare

Componentele curriculumului - finalităţi, conţinut, timp, strategii şi evaluare.

Ariile curriculare din invatamantul romanesc sunt:

1.Limbă şi comunicare 

2. Matematică şi ştiinţe 

3. Om şi societate 

4. Arte

5. Sport 

6. Tehnologii 

7. Consiliere şi orientare 

STRATEGIA DIDACTICĂ reprezintă un sistem complex si coerent de mijloace, metode, materiale și alte resurse educaționale care vizează atingerea unor obiective.

Strategiile metacognitive reprezintă totalitatea metodelor utilizate de elevi pentru a înțelege modul prin care ei învață. Cu alte cuvinte, metacogniția cuprinde totalitatea proceselor prin care elevii învață să se gândească la felul în care gândesc. 

• Structura programei școlare include următoarele componente:
• Notă de prezentare
• Competenţe generale
• Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
• Conţinuturi
• Sugestii metodologice

Competențe cheie

• Comunicare în limba maternă
• Comunicare în limbi străine
• Competenţe matematice 
• Competenţa digitală 
• A învăţa să înveţi
• Competenţe sociale şi civice
• Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat
• Sensibilizare şi exprimare culturală

Competențele specifice se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora.

Proiectarea demersului didactic este o activitate prin care profesorul îşi propune etape şi acţiuni de parcurs în procesul de predare-învăţare-evaluare, anterior realizării acestora.

Etapele de proiectare a unităţii de învăţare

• În ce scop voi face? (sunt identificate competențele specifice care urmează să fie formate la elevi în cadrul unității de învățare);
• Ce conținuturi voi folosi? (sunt selectate conținuturi);
• Cum voi face? (se stabilesc activitățile de învățare);
• Cu ce voi face? (sunt analizate resursele);
• Cât s-a realizat? (se stabilesc instrumentele de evaluare).
  

Formarea de competențe

cunoștinţe - Ceea ce știm și înțelegem

abilităţi - Cum folosim ceea ce știm

atitudini - Cum ne raportăm la propria persoană, la ceilalți și la lume

4 axe în Educație

• a învăţa să cunoşti,
•  a învăţa să faci,
• a învăța să fii,
• a învăţa să trăieşti alături de ceilalţi