Stereotipuri si prejudecati

Ce sunt stereotipurile și prejudecățile?

Stereotipurile: sunt idei preconcepute, reprezentări simpliste, acceptate și vehiculate fără reflecție, fără a cunoaște suficient de mult despre ceva sau altcineva. Ideile fixe pe care oamenii le au în acest sens, adesea greșite sau incomplete, ne permit să luăm repede decizii, chiar dacă nu pe cele mai bune.

Prejudecata reprezintă o idee preconcepută (şi adesea eronată) pe care cineva o are despre un lucru, preluată, de obicei, fără cunoaşterea acestuia.

Prejudecata este o părere fără judecată. (Voltaire)

Fiecare din noi etichetăm sau avem anumite stereotipuri la un moment dat. În comunicare ele ne pot împiedica să vedem realitatea aşa cum este ea.

Ce putem face pentru a reduce sau a elimina stereotipurile din viata noastra?

Sa ne concentram pe fiecare persoana in parte ca individ.

Fiecare dintre noi merita sa fie considerat ca o fiinta umana unica.

Sa învatam sa privim lucrurile si din perspectiva celuilalt.

Care este sursa prejudecăților?

• Diferențele existente între noi și ceilalți (culoarea pielii, sexul, obiceiurile, limba, credințele religioase etc.) sunt considerate deficiențe sau apreciem că „noi” avem însușiri pozitive, iar „ei” au însușiri negative.

• Etichetările, care sunt utilizate pentru simplificarea gândirii, a exprimării, pot deveni dăunătoare atunci când formulăm etichetări nefavorabile despre o persoană (grup de persoane) și ne comportăm ca atare.

• Eșecurile – atunci când nu avem succes sau când ne confruntăm cu dificultăți, apreciem că este vinovat oricine altcineva decât noi.

• Competiția între persoane sau grupuri poate conduce la o evaluare negativă a celuilalt sau a grupului.

• Elitismul, care se referă la tendința de a considera că facem parte dintr-o categorie aleasă, valoroasă (numită elită), fapt care ne-ar face superiori în raport cu ceilalți.

• Învățarea în familii sau în cadrul altor grupuri sociale, în primul rând datorită unei experiențe personale insuficiente.

 Care sunt principalele forme ale prejudecăților?

• Rasismul: disprețul, ura față de altă rasă;

• Naționalismul șovin (etnocentrismul): ostilitatea față de alte naționalități;

• Xenofobia: teama sau ura față de străini;

• Antisemitismul: ostilitatea față de evrei;

• Sexismul: ideea, sentimentul că un sex este superior celuilalt;

• Gerontofobia: ostilitatea față de bătrâni;

• Juventofobia: ostilitatea față de tineri. 

De ce ne grăbim să catalogăm acţiunile și comportamentul celor din jur ca fiind bune sau rele şi niciodată nu admitem că deciziile umane sunt relative şi ţin de mai mulţi factori? Oare prima impresie despre ceva sau cineva nu este influențată adesea de prejudecățile noastre? 

Drepturile Copilului

Introducere / Conținut

Convenția cu privire la Drepturile Copilului a fost adoptată de către Adunarea Generala a Națiunilor Unite la data de 20 noiembrie 1989 și ratificată de România în 1990.

Principii generale ale Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului:

-interesul superior al copilului
-nondiscriminarea
-dreptul la supraviețuire și dezvoltare
-protecție contra exploatării și abuzului

Copiii trebuie admiși ca participanți în evenimentele care le afecteazã viața, fiind liberi sã-și exprime propria opinie. Ei au dreptul ca ideile lor sã fie auzite și luate în serios.

Drepturile copilului pot fi organizate în 4 categorii:

1. drepturi de supraviețuire
2. drepturi de dezvoltare
3. drepturi de protecție
4. drepturi de participare

Material pentru elevi/Categorii de drepturi din Conventie

1.Dreptul copiilor la supravieţuire prin alimentație, apă, locuinţă, standarde adecvate de trai, haine, îngrijire medicală şi susţinerea familiei. Traiul în bunăstare – dreptul la supravieţuire include toate nevoile noastre fundamentale. Se includ aici mâncarea şi adăpostul, standardul nostru de viaţă şi sănătatea noastră.

art 6-Supraviețuirea și dezvoltarea copilului
art 9-Separarea de părinți
art 18-Responsibilitatea părinților
art 24-Servicii medicale și de sănătate
art 26-Asistența socială
art 27-Nivelul de trai
art 31-Odihnă, joacă, timp liber

2.Dreptul copiilor la dezvoltare prin educaţie, joacă, cultură, religie, deprinderi de viaţă, reabilitare şi susţinerea necesităţilor speciale. Aceasta include dragostea şi afecţiunea, suportul psihosocial.

 Dezvoltarea potențialului – se referă la faptul că anumite condiții trebuie îndeplinite pentru a permite dezvoltarea optimă a personalității. În acest grup de drepturi se încadrează: educaţia, familia, cultura şi identitatea, ca părți importante ale vieții noastre.

Art 5-Respectarea drepturilor părinților

Art 7-Nume și cetățenie

Art 8-Protecția identității

Art 10-Reunificarea familiei

Art 21-Adopția

Art 23-Copiii cu dizabilități

Art 28-Educația

Art 29-Finalitățile educației

Art 30-Copiii aparținând minorităților

3.Dreptul copiilor la protecţie de violenţă, abuz, neglijare, droguri şi alcool, exploatare, muncă şi încălcarea intimităţii. Include copii cu necesităţi speciale, copii în contact cu legea, refugiaţi sau cu dizabilităţi şi dreptul la recuperare.

Protecția împotriva relelor tratamente – se referă la dreptul copiilor de a fi protejați împotriva abuzului, neglijării, violenței, torturii, răpirii exploatării şi muncii forțate.

art 2-Nediscriminarea

art 11-Protecția împotriva răpirii și sechestrării

art 19-Protecția împotriva abuzurilor

art 20,22 Tinerii fără familie,Copiii refugiați

art 25-Verificarea periodică a tratamentului și îngrijirii copilului

art 32-Munca copiilor

art 33-Protecția față de stupefiante și substante psihotrope

art 34,36 Protecția contra exploatării 

art 35-Protecția contra vânzării și traficului de persoane

art 37,38,39-Tortura și detenția,Război și conflicte armate,Reabilitare și integrare

art 40-Justiția pentru copii

4.Dreptul copiilor la participare  prin dezvoltare şi relaţionare socială şi acces la informaţie. Aceasta include exprimarea opiniilor şi învăţarea responsabilităţii.

 A avea un rol – se referă la capacitatea de a participa la decizii, la libertatea de asociere, la libertatea de gândire și de a primi informaţii din mai multe surse.

Art 3-Binele copilului este crucial

Art 12-Libertatea de opinie a copilului

Art 13-Libertatea de exprimare

Art 14-Libertatea de gândire, de conștiință și religie

Art 15-Dreptul la întruniri publice pașnice

Art 16-Protejarea vieții private

Art 17-Accesul la informații adecvate

Sarcină de lucru
Fiecare grup pregăteşte un afiş despre o categorie de drepturi ale copilului. 
 scriu textul articolelor din Convenţia privind drepturile copilului-ediție prescurtată;

 adaugă imagini / desene care simbolizează drepturile respective;

se gândesc și adaugă responsabilități asociate drepturilor.

Metoda Turul Galeriei
1. Constituirea microgrupurilor 4-5 elevi
2. Prezentarea sarcinilor de lucru
3. Cooperarea pentru realizarea sarcinilor de lucru
4. Expunerea produselor
5. „Turul galeriei”: Membrii grupurilor observă lucrarile expuse, adresează întrebări ghidului referitoare la conţinutul lucrărilor, notează pe post-it-uri comentarii, pe care le lipesc pe lucrările observate;
6. Reexaminarea (evaluarea) rezultatelor: Componenţii fiecărui grup reexaminează lucrările şi citesc observaţiile colegilor de pe post-it-uri;

DEMOCRAȚIA

Democrația - este un regim politic care se bazează pe voința poporului. ( lb. greacă - demos - popor + kratos - putere = "puterea poporului")

Democrație directă - Grecia Antică

Democrație reprezentativă sau indirectă - este o formă de guvernare în care cetățenii cu drept de vot își exercită puterea prin alegerea reprezentanților.

Principiile democrației:

• statul de drept și domnia legii,
• separarea puterilor în stat,
• pluralism politic,
• principiul respectării majoritatii si protecției minoritătii,
• reprezentativitatea.

Caracteristicile statului democratic:

• existența libertății de exprimare,
• garantarea drepturilor omului,
• libertatea presei și a mass-mediei

METODE DIDACTICE

Metoda de învăţământ reprezintă calea sau modalitatea de lucru:

1.SHARE- PAIR (Schimbă perechea).Se împarte clasa în două grupe egale ca număr de participanți. Se formează două cercuri concentrice, elevii fiind față în față pe perechi.

2.MOZAIC presupune împărțirea grupului de elevi în mai multe grupe de lucru, grupuri inițiale (grupurile „casă”) și grupuri de experți.

3.CUBUL - descrie, compară, asociază, analizează, aplică, argumentează

4.LOTUS - Este o modalitate care oferă posibilitatea stabilirii de relaţii între noţiuni pe baza unei teme principale din care derivă alte opt teme.

5.PROBLEMATIZAREA - constă în a crea probleme cu scopul de a declanşa activitatea independentă a elevului gândirea şi efortul personal al acestuia.

6.Ciorchinele este o variantă mai simplă a brainstormingului,care presupune identificarea unor conexiuni logice între idei,Se scrie un cuvânt/temă (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau a unei foi de hârtie.Elevii vor fi solicitaţi să‑şi noteze toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele pe care le au în minte în legătură cu tema respectivă, în jurul cuvântului din centru, trăgându‑se linii între acestea şi cuvântul iniţial.

7.Metoda pălăriilor gânditoare - interactivă, de stimulare a creativităţii 

Pălăria albă - este neutră INFORMEAZĂ

Pălăria roşie- dă frâu liber emoţiilor -SPUNE CE SIMTE

Pălăria galbenă- - pozitivă 

Pălăria verde- exprimă ideile noi

Pălăria albastră-CLARIFICĂ

Pălăria neagră- negativă

8.Studiul de caz. Metoda ce consta in confruntarea elevului cu o situatie reala de viata, prin a carei observare, intelegere, interpretare, urmeaza sa realizeze un progres in cunoastere.

9.Jocul de rol - simularea unei situatii reale. Avantajul jocului de rol este acela că elevii vor învăța cum să acționeze în anumite situații de viață, se vor pune în pielea acelor personaje și vor căuta să înțeleagă anumite comportamente.

10.SINELG - Solicita citirea atenta a unui text, marcând pe marginea acestuia semne specifice, dupa cum urmeaza:

- informatie cunoscuta;

- informatie noua;

- informatie contradictorie/diferita de cea cunoscuta anterior;