Patrimoniul cultural

Patrimoniul cultural se împarte în două mari categorii:

-material: mobil și imobil

-imaterial

În România, Ministerul Culturii își desfășoară activitatea de protejare, conservare, restaurare și valorificare a patrimoniului cultural prin colaborarea directă cu Institutul Național al Patrimoniului.

Domenii  departamentul pentru patrimoniu:

• Arheologie (situri, vestigii, bunuri mobile descoperite în urma cercetărilor arheologice)
• Patrimoniu construit/imobil (monumente, ansambluri, situri)
• Patrimoniu mobil (muzee, arhive, colecții, etc.)
• Patrimoniu imaterial/intangibil (meșteșuguri, jocuri, ritualuri, forme de exprimare verbala, etc.)

UNESCO - Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură

România este prezentă pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO cu elementele:

• Ritualul Călușului (2008),
• Doina (2009),
• Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu ( 2012),
• Colindatul de ceată bărbătească (2013),
• Jocul fecioresc (2015),
• Mărțișorul (2017).

 În Lista Patrimoniului mondial sunt înscrise:

• Delta Dunării (1991)
• Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993),
• Biserici din Moldova (1993, 2010), Mânăstirea Hurezi (1993),
• Cetățile Dacice din Munții Orăștiei (1999),
• Centrul Istoric Sighișoara (1999),
• Biserici de lemn din Maramureș (1999).

În fiecare an, milioane de cetăţeni sunt invitaţi să viziteze monumente istorice sau să participe la evenimente prin care să cunoască patrimoniul cultural din Europa, cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului (ZEP) European Heritage Days , organizate la iniţiativa comună a Consiliului Europei şi a Uniunii Europene.

Expresii/ citate/ principii

•  Nemo censetur ignorare legem. Necunoașterea legii nu constituie o justificare a nerespectării ei.„Nimeni nu poate fi considerat că nu cunoaşte legea”; (nimeni nu are voie să nu cunoască legea) Conform acestui principiu toate persoanele sunt prezumate a cunoaşte legea şi nimeni nu se poate apăra invocând necunoaşterea ei sau cunoaşterea greşită a legii.
• "Don't ask what the country can do for you,ask yourself what you can do for your country" Kennedy- „Nu întreba ce poate face ţara pentru tine, ci întreabă-te ce poţi face tu pentru ţara ta”
• LIBERTATEA FIECARUIA PORNESTE DE LA RESPECTAREA LEGILOR - Principiul grecilor antici 
• Knowledge is power.Cunoașterea este putere.
• Time is money (Benjamin Franklin) Timpul inseamna bani.
• "Prejudecata este o părere fără judecată" Voltaire Prejudecata - Părere, idee preconcepută, (adesea eronată) pe care şi-o face cineva asupra unui lucru, adoptată, de obicei, fără cunoaşterea directă a faptelor 

Început de an școlar

  A început un an nou școlar, plin de emoții și bucurii. Încep noi provocări iar entuziasmul și motivația noastră a elevilor cât și a profesorilor vor conduce la noi oportunități de dezvoltare și de construire a unor conexiuni pozitive comune. Școala anul acesta școlar a început mai devreme decât ne așteptam și a venit cu multe schimbări, sperăm noi în bine.

    Echipa de redacție a Revistei Caleidoscop vă îndeamnă și anul acesta să participați la realizarea revistei cu diverse articole scrise de voi, vă așteaptă să ne împărtășiți experiențele voastre și proiectele voastre de la diferite discipline. Nu vom putea cuprinde tot, însă vom publica o mică parte din munca voastră, atunci când vom avea materiale dăruite de voi pentru paginile revistei. Vă așteptăm cu drag și vă urăm  mult succes tuturor, în noul an școlar!

Activități de învățare

 EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

- organizarea unor discuții de grup prin care elevii formulează întrebări, răspunsuri

- organizarea unor jocuri de rol, simularea unor situații reale de viață

- analizarea, discutarea, prezentarea unor fișe, texte, imagini

- realizarea unor comparații între concepte

- identificarea unor probleme ale comunității locale

- dezbaterea unor cazuri de încălcare a drepturilor

- implicarea elevilor în elaborarea unor proiecte

- elaborarea unor materiale informative

- exerciții de identificare, prin activități în echipă

- realizarea unui mic dicționar cu termeni cheie

- realizarea unei hărți conceptuale 

- conceperea unor rebusuri 

- susținerea, cu argumente simple

- analiza unor studii de caz

- formularea de avantaje/ dezavantaje 

- analizarea, din diferite perspective, a unei situații concrete de viață pentru exersarea luării unor decizii în cunoștință de cauză

Activitățile de învățare sugerate oferă o imagine posibilă privind contextele de dobândire a competențelor specifice.

Educație socială- recapitulare

Întrebarea enunţ verbal sau scris adresat cuiva cu scopul de a primi un răspuns.

Argumentul are la baza trei elemente:afirmatia, rationamentul si dovada.

Principiile Conventiei ONU cu privire la dr. copilului

1. Nediscriminarea şi egalitatea de şanse.

2. Interesul superior al copilului.

3. Viaţa, supravieţuirea şi dezvoltarea.

4. Participarea.

Tipuri de ONG (organizație neguvernamentală)

Asociatie

Fundatie

Federatie

Principiile unei societăţi interculturale sunt:

– dezvoltarea identităţii culturale proprii,

– acceptarea şi respectarea diversităţii,

– dialogul intercultural,

– valorizarea pozitivă a diferenţelor,

– tratamentul egal al persoanelor,

– promovarea incluziunii sociale.

Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi.

Regimul politic totalitar

puterea politică în stat este deținută de un singur partid politic, iar acesta controlează toate domeniile societății.

Partidele politice acționează cu scopul de a ajunge la guvernare și de a-și exercita puterea politică pentru realizarea unui ideal etic și social.

Caracteristicile votului

egal⇨ toate voturile au aceeași valoare;

direct⇨ votul se exercită doar de către titular, personal, în mod nemijlocit

secret⇨ cetățeanul are obligația de a păstra secret votul;

liber exprimat⇨ cetățeanul decide dacă și pe cine votează.

PSIHOPEDAGOGIE-TEORIE

 Procesul de invatamant - Functii

a) instructive,
b) informative,
c) formative,
d) educative

Învățarea presupune modificare si dobandire de cunostinte, conduite, atitudini care contribuie la formarea unor insusiri psihice complexe in vederea adaptarii la situatii noi de existenta.

Evaluarea componenta a procesului de invatamant, care prin compararea rezultatelor obtinute cu obiectivele propuse si planificate, urmareste autoreglarea si eficientizarea procesului de invatamant precum si notarea, clasificarea, accesul elevilor la o treapta superioara a procesului de invatamant.

Evaluarea- Functii

a) Functia de constatare si diagnosticare a performantelor obtinute de elevi

b) Functia de reglare

c) Functia de predictie (prognostica) si de decizie

d) Functia motivationala, de stimulare a interesului pentru invatare

e) Functia formativ-educativa, de ameliorare a metodelor de invatare

Tipuri de evaluare

Evaluarea iniţială (evaluarea prognostică);

Evaluarea continuă (evaluarea formativă);

Evaluarea finală (evaluarea sumativă);

Metode si tehnici de evaluare

Observatia.

Chestionarea orala.

Probele scrise.

Probele practice.

CURRICULUM

Curriculum general - cunoştinţe, abilităţi şi comportamente obligatorii pentru toţi cursanţii 

Curriculum specializat - diferenţierea pe categorii de cunoştinţe, deprinderi, aptitudini

Curriculum ascuns - experienţa de învăţare care derivă din mediul psiho-social şi cultural al clasei de elevi 

Curriculum informal - se referă la alte ocazii şi oportunităţi de învăţare

Componentele curriculumului - finalităţi, conţinut, timp, strategii şi evaluare.

Ariile curriculare din invatamantul romanesc sunt:

1.Limbă şi comunicare 

2. Matematică şi ştiinţe 

3. Om şi societate 

4. Arte

5. Sport 

6. Tehnologii 

7. Consiliere şi orientare 

STRATEGIA DIDACTICĂ reprezintă un sistem complex si coerent de mijloace, metode, materiale și alte resurse educaționale care vizează atingerea unor obiective.

Strategiile metacognitive reprezintă totalitatea metodelor utilizate de elevi pentru a înțelege modul prin care ei învață. Cu alte cuvinte, metacogniția cuprinde totalitatea proceselor prin care elevii învață să se gândească la felul în care gândesc. 

• Structura programei școlare include următoarele componente:
• Notă de prezentare
• Competenţe generale
• Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
• Conţinuturi
• Sugestii metodologice

Competențe cheie

• Comunicare în limba maternă
• Comunicare în limbi străine
• Competenţe matematice 
• Competenţa digitală 
• A învăţa să înveţi
• Competenţe sociale şi civice
• Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat
• Sensibilizare şi exprimare culturală

Competențele specifice se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din competențele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora.

Proiectarea demersului didactic este o activitate prin care profesorul îşi propune etape şi acţiuni de parcurs în procesul de predare-învăţare-evaluare, anterior realizării acestora.

Etapele de proiectare a unităţii de învăţare

• În ce scop voi face? (sunt identificate competențele specifice care urmează să fie formate la elevi în cadrul unității de învățare);
• Ce conținuturi voi folosi? (sunt selectate conținuturi);
• Cum voi face? (se stabilesc activitățile de învățare);
• Cu ce voi face? (sunt analizate resursele);
• Cât s-a realizat? (se stabilesc instrumentele de evaluare).
  

Formarea de competențe

cunoștinţe - Ceea ce știm și înțelegem

abilităţi - Cum folosim ceea ce știm

atitudini - Cum ne raportăm la propria persoană, la ceilalți și la lume

4 axe în Educație

• a învăţa să cunoşti,
•  a învăţa să faci,
• a învăța să fii,
• a învăţa să trăieşti alături de ceilalţi 

Stereotipuri si prejudecati

Ce sunt stereotipurile și prejudecățile?

Stereotipurile: sunt idei preconcepute, reprezentări simpliste, acceptate și vehiculate fără reflecție, fără a cunoaște suficient de mult despre ceva sau altcineva. Ideile fixe pe care oamenii le au în acest sens, adesea greșite sau incomplete, ne permit să luăm repede decizii, chiar dacă nu pe cele mai bune.

Prejudecata reprezintă o idee preconcepută (şi adesea eronată) pe care cineva o are despre un lucru, preluată, de obicei, fără cunoaşterea acestuia.

Prejudecata este o părere fără judecată. (Voltaire)

Fiecare din noi etichetăm sau avem anumite stereotipuri la un moment dat. În comunicare ele ne pot împiedica să vedem realitatea aşa cum este ea.

Ce putem face pentru a reduce sau a elimina stereotipurile din viata noastra?

Sa ne concentram pe fiecare persoana in parte ca individ.

Fiecare dintre noi merita sa fie considerat ca o fiinta umana unica.

Sa învatam sa privim lucrurile si din perspectiva celuilalt.

Care este sursa prejudecăților?

• Diferențele existente între noi și ceilalți (culoarea pielii, sexul, obiceiurile, limba, credințele religioase etc.) sunt considerate deficiențe sau apreciem că „noi” avem însușiri pozitive, iar „ei” au însușiri negative.

• Etichetările, care sunt utilizate pentru simplificarea gândirii, a exprimării, pot deveni dăunătoare atunci când formulăm etichetări nefavorabile despre o persoană (grup de persoane) și ne comportăm ca atare.

• Eșecurile – atunci când nu avem succes sau când ne confruntăm cu dificultăți, apreciem că este vinovat oricine altcineva decât noi.

• Competiția între persoane sau grupuri poate conduce la o evaluare negativă a celuilalt sau a grupului.

• Elitismul, care se referă la tendința de a considera că facem parte dintr-o categorie aleasă, valoroasă (numită elită), fapt care ne-ar face superiori în raport cu ceilalți.

• Învățarea în familii sau în cadrul altor grupuri sociale, în primul rând datorită unei experiențe personale insuficiente.

 Care sunt principalele forme ale prejudecăților?

• Rasismul: disprețul, ura față de altă rasă;

• Naționalismul șovin (etnocentrismul): ostilitatea față de alte naționalități;

• Xenofobia: teama sau ura față de străini;

• Antisemitismul: ostilitatea față de evrei;

• Sexismul: ideea, sentimentul că un sex este superior celuilalt;

• Gerontofobia: ostilitatea față de bătrâni;

• Juventofobia: ostilitatea față de tineri. 

De ce ne grăbim să catalogăm acţiunile și comportamentul celor din jur ca fiind bune sau rele şi niciodată nu admitem că deciziile umane sunt relative şi ţin de mai mulţi factori? Oare prima impresie despre ceva sau cineva nu este influențată adesea de prejudecățile noastre?