Titlul lecției: Ziua națională a comemorării victimelor Holocaustului din România
CONȚINUT :
În România, prin Hotărârea de Guvern nr. 672 / 5 mai 2004, a fost aprobată data de 9 octombrie, ce marchează începutului deportărilor evreilor în Transnistria, în anul 1941, pentru comemorarea oficială, în plan naţional, a Zilei Holocaustului.
An de an, la 9 octombrie, sunt omagiate victimele Holocaustului din România.
Au trecut 80 de ani de la deportările în Transnistria, care au urmat pogromului legionar din Bucureşti, din ianuarie 1941, şi celui de la Iaşi, din iunie același an, care rămân unele dintre cele mai întunecate episoade din istoria României.
„S-a întâmplat o dată. Ar fi trebuit să nu se întâmple, dar s-a întâmplat. Trebuie să nu se mai întâmple vreodată, dar s-ar putea. De aceea educația despre Holocaust este fundamentală”
Holocaustul a reprezentat o încercare fără precedent de asasinare a tuturor evreilor din Europa și astfel, de nimicire a culturii acestora; în mod fundamental, această tentativă a pus la încercare fundamentele valorilor umane.
Dacă elevii încep să înțeleagă modul cum a fost posibil Holocaustul și să aibă în vedere ce întrebări ridică acest aspect pentru societățile actuale, atunci ei au nevoie să recunoască faptul că acest lucru nu este suficient să limiteze responsabilitatea acestor crime la Hitler și la naziști.
Întrebările care pot fi avute în vedere includ:
- Care au fost condițiile istorice și etapele cheie privind derularea acestui genocid?
- De ce și în ce fel au participat oamenii sau au devenit complici la aceste crime?
- Cum au răspuns evreii la persecuție și la uciderea în masă?
- De ce și în ce fel unii oameni au rezistat acestor crime?
Extinderea lecției :RECOMANDARE DE LECTURA Jurnalul Annei Frank
Tema propusă la alegere :elevii vor scrie o recenzie a cărții sau vor realiza un afiş cu tema “Holocaustul - o tragedie ce nu trebuie să se mai repete”
Descrierea unei activități de învățare:
Activitatea de învățare urmărită va fi rezolvarea în echipă a unor situaţii-problemă pe baza surselor.Metoda cubului este o metodă de învățare prin cooperare ce presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme.Această activitate urmărește, în principal, dezvoltarea competenței specifice 1.3.
Activitatea presupune împărțirea clasei pe 6 grupe, iar fiecare grupă urmând să rezolve una din cerințele înscrise pe fețele cubului. Sarcinile sunt alese, prin rostogolirea cubului.
Fiecare dintre cele 6 echipe va realiza, una dintre sarcini, urmând, ca la final, liderul ales în fiecare echipă să prezinte produsele realizate. Fiecare răspuns este discutat cu întreaga clasă, celelalte grupe putând să aducă completări.
Metoda cubului
Grupa Istoricii - Descrie doctrina antisemită nazistă și contextul în care s-a desfășurat Holocaustul;
Grupa Temerarii - Compară lagărele de concentrare cu lagărele de exterminare construite de germani în teritoriile cucerite;
Grupa Cutezătorii - Asociază date, personalități, evenimente istorice pe o axă cronologică;
Grupa Curajoșii - Aplică cunoștințele dobândite la educație pentru cetățenie democratică pentru a aprecia valorile democrației;
Grupa Analiștii - Analizează pe baza surselor istorice consecințele „soluției finale”;
Grupa Filosofii - Argumentează afirmația „Cel care salvează o viață, salvează o lume întreagă” , din „Lista lui Schindler”, scrisă de Thomas Keneally.
ANALIZA METODA Cubul (descrie, compară,analizează, asociază, aplică, argumentează)
AVANTAJE:
- Participarea conştientă
- Diferenţierea sarcinilor de învăţare
- Formează deprinderi
- Stimulează gândirea logică
- Creşte responsabilitatea faţă de grup
- Sporeşte eficienţa învaţării
- Comunicare şi cooperare
DEZAVANTAJE:
- Necesită mult timp
- Se creează zgomot în clasă
- Erori în învăţare
- Lipsă control asupra cunoştinţelor dobândite de elevi
- Pentru a înlătura neajunsurile metodei trebuie să avem în vedere că:
- unii elevi pot domina grupul;
- trebuie menținut un echilibru la nivel de grup, în privința rezolvării sarcinilor și implicării tuturor elevilor;
- antrenarea în activități a elevilor emotivi.
- cuantificarea cât mai corectă a contribuţiei fiecărui elev la rezolvarea sarcinii de lucru
JURNAL REFLEXIV
Ce am intenționat? Am urmărit formarea competențelor cheie și specifice.
Ce am obținut? Prin intermediul metodei cubului, elevii au discutat și au colaborat. Atenția lor a fost captată și curiozitatea stârnită în vederea descoperirii unor fapte din trecut.
Ce reacții au avut elevii (pozitive, negative)? Elevii s-au implicat cu seriozitate în activități; și-au împărtășit impresiile au formulat observații , au analizat și au formulat concluzii .
Ce feed-back am oferit elevilor? Am apreciat mobilizarea și implicarea lor în desfășurarea activităților. I-am încurajat să formuleze observații și concluzii .
Ce aș fi putut face mai bine? Activitățile individuale și de grup au consumat destul de mult timp. Nu am reușit să rezolvăm toate exercițiile propuse.
Ce îmi propun pentru data următoare? Voi utiliza și alte metode, pentru că am constatat că acestea îi motivează pe elevi să se implice activ în desfășurarea lecției.
Acest proiect didactic poate fi conceput interdisciplinar împreună cu alte discipline cum ar fi: consiliere și orientare, istorie, religie, limba română etc.
