Cu ceva timp în urmă,acum vreo 24 de ani ,mai exact pe 30 septembrie 1996 s-a născut o prințesă.O fată frumoasă pe nume Isabela Francesca.Mama ei Ana,a realizat din acel moment că nu mai poate trăi fără fiica ei,fără să poată vedea viața prin ochii copilului ei.Și viața lor a început să fie extraordinară.Pentru că pentru Ana,Isabela devenise universul ei .Timpul a trecut și fetița a crescut.
Ca orice mamă a devenit mândră de ea și credeți-mă că avea și are un milion de motive.Nu o să le înșir acum pe toate,o să spun doar câteva dintre ele. Ana are o fiică minunată,pentru că povestea continuă și în zilele noastre.
Milioanele de motive de mândrie despre care vorbeam ale unei mame sunt cele pe care orice mamă le are din primele minute,ore,ani de viață ai copilului ei. Iar dacă ești mamă și citești ,știi despre ce vorbesc,când copilul tău îți zâmbește,când face primii pași,când zice prima oară mama,când vezi că împarte cu alți copii jucăriile,când vezi cu ce copil bun și cuminte te-a binecuvântat Dumnezeu,când alte persoane îl laudă,când mai târziu ia note bune la școală..etc...
Dar nu despre asta era vorba în povestea noastră. Ci despre cum Isabela o face mândră pe Ana în fiecare zi din viața ei. Și cum povestea continua încă nescrisă.
De ce avem"o poveste cu prințese"?Pentru că prințesele din ziua de azi ,nu sunt acelea care locuiesc în palate și care sunt salvate de prinți pe cai albi ,ele sunt cele care știu ce își doresc în viață,care muncesc să își îndeplinească visele,care pot să se salveze pe ele însele ,care nu așteaptă nimic de la nimeni și care acționează și își asumă riscuri.Așa este Isabela,iar mama ei Ana,chiar dacă nu era așa,..ea era o ființă neîncrezătoare în forțele proprii,a devenit doar pentru că și-a dorit ca și fiica ei să fie mândră de mama ei.Și nu știm dacă a reușit ,dar încearcă în fiecare zi.Iar așa cum a învățat din lecțiile de viață pe care fiica ei i le-a dat,dacă vrei ,poți!Poți face orice îți dorești! Trebuie doar să vrei,să ai ambiție și determinare,să nu te dai bătut niciodată.
Când Isabela a împlinit 13 ani,mama ei a divorțat de tatăl ei. Isabela a suferit mult,nu înțelegea de ce trebuie să stea separată de tatăl ei,ea simțea că îi iubește pe amândoi la fel ,dar nu s-a plâns,din contră a găsit o modalitate să o înveseleasca pe mama ei. I-a spus că întotdeauna trebuie să vezi și partea bună a lucrurilor,că va fi un nou început pentru ele.Și așa a fost!
