Delincvență Juvenilă

Unii autori considera delincvenţa juvenilă o socializare “imperfectă” şi refuză să vadă în ea o formă de protest faţă de morala adultului,o forma de manifestare a adolescentilor caracterizati prin impulsivitate, evaziune, agresivitate şi egocentrism.Comportamentul delincvent nu este doar un comportament, el semnifică un univers al mentalităţilor nocive. Delincvenţii tineri sunt  inadaptaţi social deoarece în raport cu societatea ei se situează, prin acţiunile lor, la margine.O parte din tineri nu reuşesc să se conformeze exigenţele impuse de normele sociale, deviind uneori de la ele şi încercând să-şi suplinească frustrările prin mijloace nelegitime.Chiar dacă asemenea comportamente sunt aparent deviante, evaluarea lor trebuie făcută ţinând seama de particularităţile psiho-intelectuale şi psihosociale ale tinerilor confruntaţi cu situaţii “ limită ” într-o perioadă în care nu există o deplină structurare a personalităţii lor.Conceptul de conduita sociala ar trebui sa formeze personalitatea adolescentului  prin creativitate, prin formarea capacităţii tânărului de a se autoeduca, de a reuşi singur să discearnă între bine şi rău.Educatia este cel mai important factor al dezvoltarii personalitatii.

Majoritatea infractorilor minori provin din familii dezorganizate în care nu există condiţii pentru educarea copiilor; educarea presupune formarea unor deprinderi utile care să-i permită copilului încadrarea în viaţa socială.

Cateva cauze posibile ale deviantei comportamentale la tineri:

-abandon şcolar;

-imaturitate emoţională;

-situatia materiala precara;

-lipsa de supraveghere a părinţilor;

-influenta negativa a anturajului;

-consum de alcool sau droguri;

Mass-media are un rol semnificativ in cresterea deviantei comportamentale deoarece  emisiunile si filmele care au scene de violenţa influenteaza incitând la săvârşirea unor fapte antisociale.