Unii autori considera delincvenţa juvenilă o
socializare “imperfectă” şi refuză să vadă în ea o formă de protest faţă de
morala adultului,o forma de manifestare a adolescentilor caracterizati
prin impulsivitate, evaziune, agresivitate şi egocentrism.Comportamentul
delincvent nu este doar un comportament, el semnifică un univers al
mentalităţilor nocive. Delincvenţii tineri sunt inadaptaţi
social deoarece în raport cu societatea ei se situează, prin acţiunile
lor, la margine.O parte din tineri nu reuşesc să se
conformeze exigenţele impuse de normele sociale, deviind uneori de
la ele şi încercând să-şi suplinească frustrările prin mijloace nelegitime.Chiar
dacă asemenea comportamente sunt aparent deviante, evaluarea lor trebuie făcută
ţinând seama de particularităţile psiho-intelectuale şi psihosociale ale
tinerilor confruntaţi cu situaţii “ limită ” într-o perioadă în care nu
există o deplină structurare a personalităţii lor.Conceptul de conduita sociala
ar trebui sa formeze personalitatea adolescentului prin
creativitate, prin formarea capacităţii tânărului de a se autoeduca, de a
reuşi singur să discearnă între bine şi rău.Educatia este cel mai important
factor al dezvoltarii personalitatii.
Majoritatea infractorilor minori provin din familii
dezorganizate în care nu există condiţii pentru educarea copiilor; educarea
presupune formarea unor deprinderi utile care să-i permită copilului încadrarea
în viaţa socială.
Cateva cauze posibile ale deviantei comportamentale la
tineri:
-abandon şcolar;
-imaturitate emoţională;
-situatia materiala precara;
-lipsa de supraveghere a părinţilor;
-influenta negativa a anturajului;
-consum de alcool sau droguri;
Mass-media are un rol semnificativ in cresterea deviantei
comportamentale deoarece emisiunile si filmele care au scene de violenţa
influenteaza incitând la săvârşirea unor fapte antisociale.
